Mam’zelle Malisse Mattaise

Iulie 20, 2009 § 2 comentarii

matisse malaise

Sunt un omuleț călărit de propria lui mârșăvie înhămată la registre cu dublă contabilitate. Într-o parte blagoslovesc spre folosul și plata-mi de proveniență publică (O, slavă instituției ce-mi sublicitează sufletul și vacanța!), iar în alta recunosc trista îngemănare a pornirilor grafomane. Departe de wordpress, de portile regatului unde domnesc cei cu domeniu, de oamenii care dau târcoale locului aista, departe de tot ce nu e vișiniu și muzical. Da, înhămatu-m-am în plina și laborioasa misiune de a menține contactul cu publicul, latură oarecum deficitară a teatrului, iar primul lucru pe care intenționez să-l fac e să interacționez cu iubitorii de gen de la Tg. Mureș.

Oui, este vreme pentru toate cele, dar mai ales pentru concediu si Peninsula.

***

Sunt un omuleț proaspăt altoit pe anglo-saxonisme de toată frumusețea, dar care hoitesc a vară moartă-n jur. Sau poate de-asta mi-am întins rădăcinile spre două ființe care împart o tristetețe heraldică tratată în chei diferite. Stilul, doamnelor și domnilor, stilul cu care vă sunt îmbrăcate și dezbrăcate personajele. Dar nu-i nici vreme, nici nevoie de striptease. Ne îmbrăcăm morții de hârtie (Cine spunea de ființele de hârtie de tot citam noi în liceu când făceam exercițiul cela cu instanțele comunicării narative?) și le punem etichete: Rosa Coldfield și Doris Kilman. Mă întreb dacă aste două cucoane s-au întâlnit vreodată în aceeași frază, la distanță de o conjuncție, sau măcar Absalomul și Coana Dalloway în vreo bibliotecă, pe același raft, copertă la copertă. E chestiune de haz –

-ard.

Altfel, am dat de Ultimele Însemnări ale lui Mateiu Caragiale însoțite de un inedit epistolar precum și indexul ființelor, lucrurilor și întâmplărilor în prezentarea lui Ion Iovan. Singurul lucru care mă satisface mai mult decît o carte bună e o carte bună de 550 de pagini, aproape alunecând în tărâmul mitic al fără numărului…

Tagged: , ,

§ 2 Responses to Mam’zelle Malisse Mattaise

  • The Dude spune:

    „Craii de Curte Veche” e foarte, foarte underrated. Cat despre „Ultimele insemnari…”, am rasfoit-o vreo zece minute la bookfest. I giggled, chuckled & cackled. Nice.

  • catmime spune:

    Subaprecierea are avantajele ei pana la repunere in drepturi si conditii. S-ar zice ca si de-asta au ajuns Craii unde sunt, migrand intre zona aia de interes sectant si reactia postuma obiectiva.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading Mam’zelle Malisse Mattaise at Catmime's Weblog.

meta

%d blogeri au apreciat asta: