LSD. Lettre Sans Destinataire

Decembrie 1, 2008 § Lasă un comentariu

Problema e că pământul şi aerul nu se pot conţine unul pe celălalt: nu sunt apă să mă infiltrez în tine, să-ţi pătrund prin crăpături, nu eşti foc să-ţi întreţin vâlvătăile, distrugerea şi purificările. Ne întâlnim pe o simplă suprafaţă, enormă, cumplită, subţire … O punte stabilă de partea ta, fragilă în nevoile mele de a te cuprinde. Nu-ţi înţeleg gravitatea rădăcinilor şi nici mişcările tectonice sub care te apropii sau îndepărtezi. Rămân cu norii şi curenţii mei, cu incertitudinea lucrurilor pe care le pot pătrunde sau ridica pe umeri.

Când ne-ntâlnim în apă, cu foc de-o parte şi de alta, aşteptându-l pe Columb să-şi navigheze Santa Maria dintr-un colţ într-altul al lumânării-ocean, atunci se creează şi spaţiul necesar pentru chintesenţă. Lângă cele patru elemente pluteşte şi numărul cinci, undeva între o umbră şi-o tăcere, pentru că aici elementele nu mai au nevoi, cu atât mai puţin cea a limbajului articulat. Alunecăm în senzorial, iar cuvintele nu-şi mai au rostul, nici măcar ţipetele din hăurile pământului şi ecourile lor de deasupra.

Ai fost deşert, maur, sculptor grec, rege păgân, undeva într-o pădure germanică pierdută-n alte vremuri. Copil frumos cu pământ şi-atâtea epoci în vene, cu nisip şi stânci şi prăpăstii prinse-n tine …

turtle

Ţestoasa se mişcă atât de încet încât pare imobilă pe globul care-şi poartă culorile într-o mişcare circulară, cerc continuu al uzurii. Coada ascuţită spintecă munţi şi mări, zgârie ecuatorul şi înţeapă polii. Încet, ţestoasa toceşte pământul, se afundă din cel în ce mai mult în miezul lichid în care carapacea tânjeşte să plutească. Ţestoasa-timp, de pe eşarfă, asta am văzut, printre rotaţiile ei de floare care-şi pierdea petalele. Şi-odată cu mişcările ei intram în longitudini şi latitudini care corespundeau unor timpuri, în mod bizar, ca şi cum spaţiul ar fi fost abolit în afara mâinilor care curăţau gref sau se întindeau după cămile din tutun. Normal, nu puteam vedea decât o ţestoasă. Îţi dai seama în ce haos temporal m-aş fi putut scufunda dacă le vedeam pe amândouă?!

Tagged: , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading LSD. Lettre Sans Destinataire at Catmime's Weblog.

meta

%d blogeri au apreciat asta: