sentimental(-isme)

Iunie 26, 2008 § Lasă un comentariu

O sa incep prin a spune ca ma cheama Ada, sau cel putin asa ma striga trecutul din urma si viitorul care ma cam trage de pletele tunse (sindromul pletelor fantoma). Voi continua prin a marturisi cel mai amuzant lucru pe care l-am mijit prin capul meu. Pe toti va trec prin sita neuronala. V-am iubit pentru ca mi-ati spus pe numele imaginar, pentru ca m-ati adulat si mi-ati magulit orgoliul, pentru ca m-ati facut personaj de poveste si mi-ati dat vise de trait si mai ales de visat. Siii cam atat. As vrea sa ne oprim aici pana nu intram in realitate.

Pentru ca altfel, noi nu ne lepadam de iubire pana canta de trei ori cocosul, ci sarim de la una la alta. Cand eram mai mica, am cunoscut o muiere salbateca si nebuna. Era in zodia taur. O chema Andreea si avea si-un nume imaginar de-ti suna a cantec oriental si sfarait de tamaie. Tipa de fapt avea mai multe, dar asta e deja alta poveste. Cum sa-ti tii minte numele inventate si chipurile care le poarta: treaba enciclopedia numai buna pentru gemeni. Am admirat-o pentru trei lucruri: felul cum iubea, modul cum iubea si maniera in care iubea. Obsesiv, bolnavicios, riguros monahic, la distanta, stabil. Ma simteam ca un rahat pe langa ea. Treceau oameni si seturi de vise prin mintea mea, construiam castel dupa castel si le lasam sa ia foc, iar ea ramanea aceeasi Andreea cu aceleasi 3 lucruri pe care le stiam la ea.

O sa-ti marturisesc astazi ca am admirat trei lucruri la tine: felul cum iubeai, modul cum iubeai, maniera in care iubeai. Si uite ca a cantat domnul galinacee de trei ori si s-a dus naibii amorul asta nepieritor. Un nene mare care era tot taur parca, daca-mi aduc bine aminte, dar mai acum vreo 400 de ani, spunea ca nu exista dragoste neimpartasita, doar obsesie. Si eu te luam de mana si ma agitam si-i spuneam, nu Willi, draga, n-ai dreptate. Dar nu, ai mers si mai departe si ai facut ceea ce nici o eroina de literatura nu si-ar fi permis, nici cele din romane victoriene seduse si abandonate.

Zic ţie, Petre, nu va cânta astăzi cocoşul, până ce de trei ori te vei lepada de Mine, ca nu ma cunosti.

Un singur lucru m-a uimit mai tare. N-o sa-ti povestesc, e mult prea trist. iti dau doar ingredientele retetei, in cazul in care vrei sa incerci: absolventa de filosofie, dragoste ranita, inima sfasiata, neuroni atrofiati. Modalitate de preparare: isi aminteste de mirosul din casa bunicilor si gaseste secretul intoarcerii in timp. Doar asa se poate explica perspectiva de clasa aVa din care plange dupa cine n-o mai trage de codite.

Si de fapt, asta incerc sa spun de zece minute incoace: totul sta in privirea senina, imbratisarile calde si mirosul de craciun din casa bunicilor.

–––––––––––

P.S. Poza serveste ca dovada concludenta ca am si eu inima, desi nu ma crezi.


Tagged:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading sentimental(-isme) at Catmime's Weblog.

meta

%d blogeri au apreciat asta: